Meloeticul. Eseu semiotic asupra valorilor morale ale creaţiei artistice muzicale, Editura Junimea, Iaşi, 1996

Într-o perspectivă hermeneutică integratoare, cu recurs la semiotica muzicii, cartea lansează un nou concept: „meloeticul”. Conturînd unitatea complexă, de intimitate, în dinamica ei, a artei muzicii şi a valorilor morale pe care aceasta se întemeiază, deopotrivă le dezvoltă şi le pune în mişcare prin modalităţile specifice ale melodiei, armoniei, ritmului, „meloeticul” îmbogăţeşte aparatul categorial al filosofiei, avînd potenţial de aplicabilitate în etică, estetică, filosofia artei, filosofia limbajului muzical. În cuprinsul unei vaste abordări teoretice, autoarea îşi argumentează originala teză în temeiul a ceea ce socoate a fi „onto-etica muzicii de artă”. Demersul îşi află permanent susţinere în creaţia artistică muzicală universală, de la fragmente monodice ale antichităţii, pînă la sublimele elaborări camerale şi simfonice ale clasicismului muzical şi varietatea genurilor cultivate în compoziţiile contemporane. Ca ilustrare, cu funcţie de model în ordinea „meloeticului”, este aleasă muzica lui George Enescu – expresie privilegiată în universul filosofico-etic al umanului.

 

 

Elemente de etică şi deontologie, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997; ediţia a doua, 1998

Adresîndu-se, prioritar, studenţilor, cercetătorilor şi cadrelor didactice din domeniul socio-umanist, volumul se constituie într-un organon de etică profesională. Lămuririle conceptuale, interrelaţionarea cîmpurilor axiologic şi normativ, expunerea contribuţiilor relevante din istoria gîndirii etico-deontologice, prezentarea notelor definitorii codurilor de morală profesională oferă un necesar suport cognitiv-formativ care să menţină trează conştiinţa dării-de-sens vieţii prin împlinirea datoriei faţă de sine şi faţă de ceilalţi, în chiar înţelesul profund al „imperativului categoric” formulat în filosofia modernă de către Immanuel Kant.

 

 

 

 

Studii de filosofie a educaţiei umanităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1997

În replică la captivităţile unui timp marcat de excesiv interes pentru consum material, viteză, superficialitate şi artificialitate, de vădită uşurinţă în înstrăinarea de viaţa spiritului, studiile adunate în volumul de faţă sînt rod al reflecţiei asupra situaţiei-în-lume a omului contemporan; nu mai puţin, ele pot fi o reală provocare pentru ispitirea conştiinţei întru cutremurarea benefică de angajare, cu responsabilitate, în ordinea ieşirii din criza preponderent morală în care se găseşte omenirea şi, în continuare, întru identificarea şanselor ei de a se înscrie pe un traseu „anabasic”, de afirmare a potenţialului creator. Nevoia „educaţiei umanităţii” este clamată ca una dintre priorităţile timpului, fiind concepută a se realiza într-o generoasă perspectivă interdisciplinară filosofico-pedagogică şi etico-estetică, în care se reliefează şi o „filosofie a modelului de urmat”.

 

 

 

Ethos of Music Art. Essays in Moral Philosophy, Editura Junimea, Iaşi, 2000; ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura 3D ARTE, Iaşi, 2007

Pe baza unei îndelungate meditaţii asupra şi a experienţei-cunoaştere din interiorul artei muzicii în legătura ei cu filosofia morală, cartea se vrea a fi un motiv de stimulare a trăirii „bucuriei spiritului” în temeiul înţelegerii importanţei valorii „ethos-ului muzicii (de artă)” pentru umanitate. Cititorul este introdus în universul transdisciplinar al acţiunii eticii, esteticii, filosofiei limbajului, hermeneuticii, fenomenologiei, semioticii, în tentativa surprinderii nuanţate a forţei extraordinare pe care arta sunetelor armonioase o poate exercita, semnificativ, asupra împlinirii-de-sine a subiectului deschis receptării mesajului hedonist, utilitarist şi eudemonist, de „sănătate morală” pe care muzica veritabilă îl oferă.

 

 

Introducere în aretelogie. Mic tratat de etică, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2001; ediţia a doua, 2004

Propunînd o abordare a eticii prin prisma înţelesului holistic şi dinamic al „aretelogiei”, autoarea dezvoltă o viziune personală în termenii eticii virtuţii – direcţie majoră în dezbaterea filosofică de profil, a ultimelor decenii, din lume. Prin lucrarea de faţă, urmăreşte a stîrni lectorul în orizontul valorii supreme a umanului – de care omul este în stare şi pe care el are datoria de a o realiza, prin descoperirea şi manifestarea propriei sale „vrednicii” / „àreté”, a „excelenţei” morale. „Aretelogia” este o teorie aporetică, dar una cu funcţie de a trezi întru cunoaşterea şi asimilarea unei învăţături-ghid, ajutînd la a desluşi şi a atinge bucuria unei vieţi care merită a fi trăită: „o viaţă demnă de om”.

 

 

 

Lucian Blaga: Filosofarea „sub specia misterului”, Editura Timpul, Iaşi, 2002

Dedicat impresionantului creator de sistem filosofic, totodată remarcabil poet, cu care, în chip onorabil, are a ieşi în lume cultura română, volumul este o contribuţie în seria exegezelor desfăşurate pe marginea metafizicii lui Lucian Blaga. În centrul atenţiei, de această dată, este abordarea filosofiei blagiene în miezul sensului eroic dat tragismului existenţei umane, prin cultivarea ideii „singularităţii omului” de a fi „întru mister şi revelare a misterului”, prin creaţie şi istoricitate.

 

 

On Ethical in the Phenomenology of Life, Edizioni Eucos, Roma, 2007

Marcată profund de „şansa” întîlnirii cu Anna-Teresa Tymieniecka - eminent fenomenolog al lumii contemporane, creatoarea uneia dintre cele mai spectaculoase şi prolifice direcţii filosofice, într-o textură polifonică de maximă complexitate şi originalitate în gîndirea post-husserliană, anume „fenomenologia vieţii”, în această carte autoarea caută a prezenta, în interpretarea personală, o fărîmă din marea operă de fenomenologie a „logosului vieţii”: aceea a dimensiunii eticului. Intenţia declarată este aceea de a dezvălui parte din aportul de excepţie pe care îl aduce „fenomenologia vieţii” în ansamblul filosofiei universale, focalizînd pe conceptul de „condiţie umană creativă” – imbold în a afla, în ultimă instanţă, o „lecţie de înţelepciune a vieţii” care să orienteze întru transcenderea de către fiecare dintre noi a captivităţilor prezente şi întru afirmarea împlinirii autentic-umane.

 

 

 

 

În deschisul filosofării morale româneşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2008

O invitaţie la o necesară cunoaştere-de-sine în ordinea ethosului românesc, prin recurs la o hermeneutică integratoare, în termenii efortului de echilibrare dintre ’diferenţierea sporită şi integrarea tot mai profundă’ a umanităţii, transpare din acest volum. Autoarea caută a surprinde şi a reliefa mărcile fiinţării creatoare în planul moralei naţionale, cu intenţia explicită de a identifica valorile în care se înrădăcinează caracterul românesc şi în care trebuie găsite şi elementele de ieşire din criza morală actuală. Totul, prin activarea şi susţinerea datoriei şi a dreptului de a dezvolta şi de a afirma factorii pozitivului, de progres, de înscriere cu demnitate a românităţii în universalitate; cu ridicare la nivelul unei învăţături de profundă sapienţialitate cristalizată şi cultivată de figuri reprezentative în tărîmul filosofiei / filosofării româneşti

 

 

 

 

 

 

image